joi, 18 martie 2010

5 ani

Devine frustrant pana la urma si te simti mic. Neinsemnat, lipsit de putere, alea alea.

Pentru ca toate incep ca un vis: grandios, fantastic, perfect: o petrecere surpriza de 100 de persoane, Cargo cantand undeva in spate, doar noi doi pe ringul de dans... eu ingenuncheat, tu uimita, vrajita, fericita.

Si incet, incet, coboram cu piciorele pe pamant...

Azi am implinit 5 ani. Azi urma sa fie "momentul cel mare". Sa mergem intr-un local de fitze, sa stam ascunsi intr-un separeu, scufundati in fotoliile si mai de fite. Urma sa prind momentul cel mai bun, sa gasesc cuvintele potrivite, sa iti spun tot ce stii deja si sa fac "pasul cel mare" - dupa cum i se spune prin popor.

In schimb, am ajuns la Grigo, la nefumatori, intr-un colt rece care nu spunea nimic. Nici eu nu puteam sa zic nimic, nu?

Am plecat pe jos, intr-o plimbare romantica. Am zis sa mergem prin parc, acolo sus, sa privim Dunarea. Sa ne luam in brate, sa iti spun tot ceea ce stii deja. Dar era intuneric. Era scary, spooky, era urat. Ne bateau bagabontii si ne luau hainele.

Apoi ne-am asezat pe banca rece din fata artezienei. Ti-am zis o poveste care se potrivea cu situatia, ca sa mai romantizez atmosfera. Dar ce amintire placuta puteai sa ai in acel colt de arteziana, intr-o semi-obscuritate deranjata doar de telefonul mobil al fetei de langa, care ii facea prietenului poze?

Asa ca te-am luat prin alt parc (da, sunt multe in Severin). Urma sa gasesc momentul potrivit. Cadeam in genunchi - ochisem si singurul bec care lumina indeajuns de bine incat sa vezi ce am in mana - si urma sa pun marea intrebare. Dar am vazut un caine. Cum ar fi fost sa iti aduci aminte de ziua asta cu mine purtand o pereche de dinti de caine in posterior?

Si ce sa-ti fi zis? Ce poveste draguta sa iti spun, oricum stiai unde se va ajunge. Ce chestie romantica sa iti spun, cand deja ti-am zis atatea? Sa-ti repet ca te iubesc? In timp ce tremuram amandoi de frig (eu si de frica dulailor?). Am oftat si am plecat cu tine spre Carrefour...

Si nu pot decat sa ma gandesc la sala aceea mare, la surpriza aceea uriasa, la scena pe care stam noi doi si Cargo ne canta pe fundal. Si eu iti spun cat de mult te iubesc, si ingenunchez, si iti pun intrebarea... si imi pare rau ca nu se intampla toate astea.

Dar povestile noastre au mereu un Happy End, da? Pentru ca nu poate fi nimic mai fericit decat ceea ce avem noi: ne avem unul pe altul si ne iubim nebuneste. Asa ca...

Vrei sa te casatoresti cu mine?

9 comentarii:

Anonim spunea...

Ma bucur din suflet pt voi. Ceea ce a scris calin aici (eu, care stiu ce o sa se intample de 2 saptamani) m-a facut sa plang. Am sunat la mami meu plangand sa-i zic ca va casatoriti :)) Sunt nebuna, stiu, dar asa tare nu m-am mai bucurat de mult. E cel mai fericit moment pt mine din luna asta.
Asteptam data acum...ca stiti cum e cu astia din strainatate...trebuie anuntati din timp.
Va pup si sa petreceti cea mai frumoasa seara!!!

Admin spunea...

Multumim, Andreea! Probabil ca o sa dureze putin pana stabilim totul, dar sigur nu uitam sa anuntam detaliile :D

Anca spunea...

Ce frumos! Ma bucur foarte tare pentru voi, Alinuta si Genicon! >:D< :*

Felicitari!

Sabin spunea...

foarte tare ideea cu blogu, felicitari

Oana spunea...

Pentru asta poti sa spui fara pic de ezitare ca viata e frumoasa si trebuie traita la maxim in fiecare moment. Ma bucur enorm cand vad ca oamenii se iubesc si au curajul s-o faca cu atata intensitate si daruire. Va admir si va urez ca in calea iubirii voastre sa nu existe niciodata nimeni si nimic, iar voi sa nu stingeti niciodata flacara.

Cutaritza spunea...

Merci, Oana, pentru gandurile frumoase! Sper ca si visele tale sa se implineasca cat mai curand!

yousuckers spunea...

Asta a fost asa pentru mine ... in spiritul Craciunului..
M'a emotionat foarte tare,si uite ca pe langa exemplul cu chilotii de la Calin[stie el:))]putem lua si exemple bune!
Sper ca ma chemati la Nunta-Nuntă!
>:D<Multa Bafta!Iubiti'va mult!
[Parca sunt Mircea Badea]:))

liziana spunea...

cine ar fi crezut ca dl Ciabai poate fi atat de original? :p super idee...si casa de piatra!..dat fiind ca am vazut postul 1 an jumate mai tarziu :D

Cutaritza spunea...

Multumim, ti-am zis eu ca a fost original :P si cu cererea in casatorie a terminat cu originalitatea la adresa mea. Acum suntem originali in echipa (vezi filmuletul dansului :D)
S-o tinem tot asa!

Trimiteți un comentariu